Polistirenul este un produs rezultat în urma polimerizarii unui monomer aromatic styrene, obtinut ca derivat al titeiului, in prezenta unui catalizator peroxidic. Rezultatul final este o pulbere solida, cu o granulatie de 0,01-0,2mm, avand componetele structurale impregnate cu aer. A fost obtinut pentru prima data în 1930, de firma BASF.
Datorita structurii sale, în afara calitatilor tehnice prezentate, polistirenul este si un foarte bun izolant fonic. Capacitatea fonoizolanta a polistirenului este foarte crescuta.

     Polistirenul ( grafitat / expandat / extrudat ) poate fi prelucrat prin expandare sau extrudare. Procesul tehnologic de expandare EPS include mai multe etape, dintre care cele mai importante sunt: preexpandarea si expandarea propriu-zisa.

Preexpandarea: este etapa în cursul careia granulele din pvc, sub actiunea unui agent de expandare si in conditii de temperatura (cca. 100°C) isi maresc volumul de cca. 50 de ori (pana la 3-4 mm). Procesul determina densitatea şi omogenitatea polistirenului expandat.

Expandarea: este etapa procesului tehnologic desfasurata in parametri controlati de temperatura si depresiune (vacum), in care perlele de polistiren preexandat sunt sudate una de alta. Aceasta etapa marcheaza decisiv rezistenta mecanica a produsului, gradul de coeziune al particulelor, distributia coerenta a densitatii şi capacitatea de difuzie
Polistirenul expandat este obtinut dintr-un amestec de 5-10 % gaz de expandare (pentan sau bioxid de carbon) şi 90-95 % polistiren. Amestecul expandeaza intr-o spuma mai mult sau mai putin densa, sub actiunea vaporilor de apa. Structura impregnata în proportie de 98% cu aer, ii cofera produsului calitati de exceptie privind greutatea si capacitatea izolanta. Intr-un cm. cub de polistiren expandat, se estimeaza ca exista cca. (30-100)x10³ granule structurale. Greutatea uzuala a polistirenului expandat este intre 5-30 Kg/mc.